Over the oven and roger that, Roger!
Over the top and bottoms up...
Over the fence and far away
Bug Hunting In Paradise
Animal digital
Port deget după deget,
foxtrot digital pe ecranele seducției,
hrănesc pata galbenă
cu pixeli cărnoși,
fermentând de culoare.
Acolo regăsesc ce am pierdut,
sau ce nu am avut nevoie să găsesc.
Acolo ești tu, eu, ei,
contururi cu umplutură etichetate
cu timp, spațiu și stare,
îngrămădiți în insectare virtuale,
scrutați din scurt,
apreciați îndelung.
Mi-e dor să bat la ușa prietenului
după ce am străbătut cale lungă.
Să iasă la ușă, înfofolit în cataplasme,
să-mi spună că-i răcit
și că nu poate bea
ploaia adusă-n dar.
Mi-e dor să răsfoiesc
carnea de iubire nouă sub crai vechi,
pe frigul cel mai frig,
să verific secundele ca un sergent hâtru,
secundele care mi-au mai rămas dintr-un sărut.
Sunt campion la eșuat din lac în puț,
căutând izvoarele freatice
care să-mi curgă trăiri frenetice
înainte de înecarea
în propriile vidanje ale eului.
Sunt lupul campion, urlu la albicioase ecrane
și mă hrănesc cu resturi din viața altora.
Sunt un batracian troll de baltă,
hain în gând, de toate izolat
în micile cutii tehnologice,
pușcăriile confort unu sporit.
Pseudo
În art hub,
artiști micronici cu mâinile la prohab,
încolonați în fața plutonului
de dascăli ferali,
răpuși de răpciuga bunelor maniere,
îndură huruiturile infernale
ale pleoapelor snoabe
de ochi închiși-deschiși uciși.
Vinul așa-zis roșu curge poșircos
în valuri de așa-ziși bujori în obrăjori.
În art hub, un artist beteag
cu șevaletul internat
în saloanele cu medici cărunți
umblă desculț pe sticlă spartă,
fachir dur, pictor de mur.
Vine de la farmacia vindecării de frumos
cu o rețetă care niciodată nu expiră,
dar nici inspiră pe careva
să-i creadă scriptúrile
cu accent de cui pe ”u”.
Muzeu depozitar
de măiestrii cu finalizare,
mesii colțuroase, aburcate-n multrâvnitele simeze.
Iubire tantrică pe linoleu,
împreunate vase nespălate
în chiuveta purificării,
Sarmalele filosofilor în farfuriile necugetaților,
în cherhanul absurzilor
care sorb vin de pensulă.
Aplauze, aplauze, căpătâiul mortului explodează.
Pre-bum, bum și post-bum!
Fluturi ecluzați reușesc să zboare,
spre neoanele din pod,
spinările de bivoli suculenți se zbârlesc,
arta câștigă noi surcele,
rugul se-aprinde, flăcări domestice
încing potolul și-o horă acidă
pe trupul ideilor,
vestind belșugul de casă nouă.
Ritual matinal cu motan și ea pe fugă
Să-ți citesc în cafea
e un lucru atât de important!
Trebuie făcut pe ticluite,
înainte de a o bea și de-a-ți lua elan
în gelatina zilei, prima din an.
Eu știu că vrei. Te-am auzit gângurind
pe când opreai deșteptătorul cu pumni grei.
Vrei să pun de cafea;
e treabă grea, pot fi prooroc
doar după ce-o iau de pe foc.
Încet ni se ridică la emisfere
lichidul de fiere îndulcit cu ochi dulci,
proaspăt treziți, încă răniți
de apele reci cu care ți-i dregi
după noaptea de beție cu vise o mie.
Cât de repede te vaporizezi
în teleportorul cu umerașe
și țoale golașe.
În el te pierzi, o oră de stors plictiseala
până ești gata cu găteala.
Neîntors, cu motanul roșcat dormind pe cat,
visând în răsgând șobolani de carte veche
atent, ureche după ureche
la păsările dansând step pe pervaz,
mai ai doar un ceas și te duci, fără haz.
Te conducem atunci cu mieunături lungi,
ascultăm ultimii pași părăsind treptele-n dungi
și clinchetul dur de ușă scârțară,
pe care-ai ieșit în marea afară.
E timpul de motan, scos capul pe geam,
a doua cafea, băută fără ea,
fără zaț și ghicire,
de puțină citire și multe scrisori de pomană,
în dimineața diafană.